Dau si eu prin blog precum politicieni nostri prin Parlament si incerc sa mai invart vreo cateva cuvinte dar din pacate lipsa de idei ma cam depaseste asa ca imi vine in minte primul lucru de care sunt entuziasmat, de fapt cred ca e singurul lucru care ma inveseleste in perioada asta, si anume minunatele sarbatori de iarna. Asteptand cu nerabdare venirea Mosului, tin sa precizez totusi ca pe mine m-a uitat cam de multisor, copii se pregatesc cu sufletul la gura, invata cate o poezie, un cantecel, un plugusor care mai de care mai frumos si deosebit ca poate poate va primi un cadou mai mare. Dar din pacate nu multi se pot bucura de magia acestor zile, lacrimile de pe obrajii inghetati a oamenilor e marturia perfecta a saraciei lor, gandul ala tragic de a nu avea ce pune pe masa de Craciun, ochii dulci si nevinovati ai copiilor ce privesc in gol ca doar doar anul asta Mosul nu va uita sa treaca si pe la casuta lor amarata si inghetata. Aceste ganduri ma intristeaza. Da! sunt norocos pentru ca am posibilitatea de a simti cu adevarat spiritul Craciunului dar nu pot trece cu vederea acei copii neajutorati si nevinovati care poate nu au simtit niciodata gustul dulce al ciocolatei. Presa, televiziunea, radio, mass media in general isi fac publicitate pe spinarea amaratilor fara a ridica macar un deget in ajutorul lor. Cati dintre noi cumpara un ziar doar datorita titlului tragic de pe prima pagina, isi exprima frustrarea dupa care il arunca si isi continua de drum ca si cand acel articol ar fi fost doar o bucata de hartie? Cati dintre noi incerca sa se puna in locul acelor copii si in locul acelor parinti, sa simta cu adevarat durerea unui parinte stiind ca mai mult de un ou fiert nu ii poate oferi copilului sau in ziua de Craciun? Poate daca un om ar simti pe pielea lui ce inseamna lipsurile atunci ar reusi sa aprecieze cu adevarat ceea ce are. Stiti cum se spune “multumestete cu ceea ce ai, nu tanji dupa ceea ce’ti lipseste”. Poate multi se intreaba..”ce-au frate toti cu politicieni?”..mi se pare evident…singurii care au promis sa scoata tara din saracie, sa ajute familiile nevoiase, promisiuni peste promisiuni…de fiecare data aceiasi poveste si in fiecare an acelasi banal film..nu se schimba nimic. In timp ce noi ne batem cu pumni in cap ca nu trebuia sa’l votam pe cutarica, dragii nostri politicieni isi platesc cumparaturile la Mall’urile din capitala cu bani de plastic si se gandesc din ce partea a lumi vor mai privi focurile de artificii anul asta. E vina lor? Da! 50%...restul 50%? E vina alegatorilor..de ficare data aceiasi poveste si tot nu s-au invatat minte…continua a-si da cu ciocanul peste deget la fiecare cui, la fiecare alegere aceiasi greseala. Cu toate ca nu multi stiu ca votul este un drept garantat de constiututie, prin vot noi decidem reprezentantii poporului de la conducerea unui stat…un vot poate fi comparat cu o 100 de lei amarata, dar as fi curios sa vad cati dintre voi ar merge la targ si ar da 100 de lei pt o promisiune, sau pentru a primi in schimb NIMIC???
